Christoph Guger – 15 ani condamnare pentru crima; Stenograma procesului

Viena, 10. septembrie 2013

 Tribunalul pentru procese penale

IMG_6092

Toţi sunt prezenţi, judecătorul protocolează scurt faptele, descrie cum pe 24.11.2012 Ruxanda Guger, în vârstă de 36 ani, a fost ucisă de soţul ei, Christoph Guger, cu 6 lovituri de cuţit; acesta s-a predat după ce a dus-o pe fiica sa la părinţii lui… Clişeele obişnuite… “Admiterea faptei duce la diminuarea pedepsei” bla-bla-bla.

Procuroarea [foarte “slăbuţă” la început]:
“Pe 24 noiembrie 2012 doamna Ruxanda Guger a fost ucisă cu 6 lovituri de cuţit, din care fiecare ar fi putut fi fatală”….
“Acuzatul este născut în Steyr, unde a crescut într-un mediu plin de afecţiune”…. [măi să fie, cum toţi abuzatorii au crescut “într-un mediu plin de afecţiune”!!]
Soţia dorea divorţul şi l-a acuzat pe pârât că abuza sexual de fiica lor…

Crima a avut loc “în timp ce fiica dormea adânc” [DE UNDE ştia ea??? Doar pentru că aşa a afirmat făptaşul??] Bla-bla-bla, descrierea în continuare a faptelor… Acuzare f. slabă, parcă nici nu sună a acuzare!

Avocat Minerva:
“Mă alătur prezentării dnei procuror, aş dori doar să adaug: Prima lovitură de cuţit a fost aproape mortală, Ruxanda s-a apărat, cu toate acestea acuzatul a mai înjunghiat-o de 5 ori!!!”…
In plus: “Va fi citit jurnalul victimei, pentru a se vedea că acuzaţiile de abuz sexual sunt îndreptăţite!”

Avocat Guger:
Bla-bla – “Nu ar fi fost nevoie să se ajungă atât de departe”…
Bla-bla – “A fost un război început de bunică”…
Bla-bla – “El a fost provocat”… (?!?!?!)
Bla-bla – “El a vrut divorţul, nu ea!”… (?!?!?!)
Bla-bla – “El a făcut tot ce dorea ea”…
Bla-bla-bla……

DEPOZIŢIE Christoph Guger

Işi recunoaşte vinovăţia, este “răspunzător”…

Nu a vrut să o ucidă, îşi aminteşte doar de 3-4 lovituri de cuţit…

Căsnicia era foarte bună, femeia a fost pentru el “ca un jackpot”: inteligentă, plină de umor… i-a deschis o perspectivă cu totul nouă, întrucât el înainte nu era aşa  de “versat social” [cu alte cuvinte el era o labă tristă, ca majoritatea pedofililor]… el se îndrăgostise de ea, însă ea era pentru el de neatins pe atunci… [Bla-bla-bla… vorbărie goală…]

Judecător: Când a avut loc prima fisură în relaţie?

C. Guger:
“Păi, eu eram mai degrabă genul comod … ne mai certam din cauza asta [mai clar: el era un mic parazit, pe care ea l-a cam târât după ea!] … ea era foarte puternică, extrovertită, mi-a format caracterul… am realizat atât de multe prin ea şi cu ea … am iubit-o, o iubesc încă … acest lucru nu poate fi stins” … [Bla-bla-bla… vorbărie goală…]

Judecător: “[…] Primele acuzaţii au fost făcute de bunică, atunci când fetiţa avea 3 ani … S-a ocupat bunica de la început de copil?”

C. Guger: “Bunica s-a ocupat de la început de copil, dar la un moment dat doar 2-3 ore pe zi … deoarece este mai în vârstă… […] Relaţia cu bunica era bună, soţia mea aproape că avea o relaţie mai proastă cu ea decât mine!!”

“2009 … vizită la fiecare 2 săptămâni, când eu în România, când soţia mea în Austria, de Sophie avea grijă bunica, dar mai ales bona!”

“Minerva a povestit apoi soţiei mele nişte »chestii«, pe care ea mi le-a spus apoi mie, că micuţa ar fi spus acele lucruri… apoi a venit concediul în Bad Kleinkirchhein… Atunci m-am gândit că trebuie să vorbesc cu părinţii mei, înainte de asta întotdeauna am evitat să-i implic… Minerva a spus şi ea ceva, soţia mea a tradus… Ea a spus că dorm doar în chiloţi şi că m-aş fi jucat «hopa-hopa-călăreţul» cu fiica mea… A spus că nu văzuse nimic exact, dar bagă mână în foc că a fost ceva necurat…”

“În 2011 m-am întors la Viena, soţia mea a venit mai târziu… în decembrie 2011 relaţia era deja otrăvită… din cauza închipuirilor soţiei mele…”

Judecător: “Între timp ea îşi mai ceruse scuze, dar apoi tot s-a adresat Centrului de criză (la domnul Schwärzler)…” [Este absolut de neînţeles – sau poate nu, dacă “chestia” oricum trebuia muşamalizată!! – DE CE aici nu a fost chemat ca martor psihologul Schwärzler!!]

C. Guger: “Eu aveam încredere în toată chestia asta, deşi nu voiam să împărtăşesc acestea cu alţii… Dl. Schwärzler era de părere să am mai multă grijă cu jocurile corporale! … Am avut 7-8 şedinţe… apoi a zis dl. Schwärzler »Presupun că nu a fost nimic«…  Apoi ne-am înţeles ca Minerva să fie ţinută la distanţă câteva luni…”

Tema testului cu detectorul de minciuni: “Testul în Bucureşti… a ieşit pozitiv pentru mine” [evident, cu întrebări care nu conţineau numele Sophie!!!] … apoi a venit testul de analiză a vocii din Burgenland … care a ieşit negativ pentru mine…

Relatarea şi prezentarea expertizei psihologice

(doamna Roßmanith, cea care şi redactase expertiza)
– “N-a avut loc o pierdere a simţului realităţii… nu există o tulburare de personalitate… nu există anomalii…”
– “Acuzatul se afla într-o criză existenţială” … “Epuizarea strategiilor de gestionare a crizelor … Neputinţă … Tulburări de stres…. vulnerabil la reproşuri… se retrage în sine … terapii… se instalează neputinţa…”
– “Epuizarea mecanismelor de apărare… nu mai rămâne nimic… reacţie la presiune… conştientizarea sufletească … a faptului că şi-a ucis soţia…” [Bla-bla-bla…]
– “Nu a existat o pierdere a conştiinţei… nu a existat deteriorarea inteligenţei… sau vreo deficienţă sufletească… nu s-a constatat nici o patologie!”
– “Culpabilitatea în faţa legii a fost constatată!! … dar în acel moment el nu era prezent… într-o asemenea situaţie este suficient un declanşator… criză catatonică… controlul nu mai este posibil…” [tipicele clişee psiho, care se pot aplica la 98% dintre criminali!!]

Judecătorul menţionează cererile de viză pe care C. Guger le depusese pentru India şi USA, deci intenţia sa de a pleca…

C. Guger: “Capitulasem, voiam doar să plec…”

Judecător 2: “Faceţi impresia unui om stăpânit, introvertit, cum aţi ajuns dintr-o dată să ieşiţi din schema obişnuită de gândire… Dacă voiaţi să plecaţi… care a fost marele şoc care a dus la pierderea autocontrolului… de ce în final v-aţi ieşit din fire???”

C. Guger: “Soţia mea devenise din ce în ce mai suspicioasă, bănuitoare… răstălmăcea faptele… mi-a fost teamă că şi fetiţa va crede că am abuzat-o… [Bla-bla-bla…] Capitulasem, îmi era teamă că nu voi fi crezut în instanţă… [Bla-bla-bla…] îmi rămăsese doar opţiunea de a fugi… îmi era teamă pentru fiica mea… [Bla-bla-bla…] Am acceptat să împărţim custodia, dar voiam ca nici bunica să nu mai aibă acces la copil neînsoţită…” [Bla-bla-bla…]

Judecător: “Asta este o interpretare… sunt posibile mai multe variante… dacă fapta a fost plănuită, atunci nu a fost un gest impulsiv… […] deci expertiza psihiatrică se potriveşte atât pentru varianta controlului impulsului, cât şi pentru varianta faptei premeditate?? [întrebare către expertă] … Cum ar fi reacţionat un om sănătos…. […] apoi să ducă micuţa de la A la B …”

Experta Roßmanith: “Situaţia emoţională poate determina un om să facă ceea ce trebuie să facă, fără sentimente…” [!!!!!!!]

Avocat Guger: “Picătură cu picătură… la un moment dat e prea mult [?!?!?!] … […] Putem să vorbim şi despre ceva comis în afect? Ce înseamnă afectul?”

Experta Roßmanith: “nu se poate spune… afect = sentimente, acţiuni care sunt declanşate şi comise cu sentimente”.

[….]

Avocat Minerva: “Care erau planurile de răpire?? De ce în cererile de viză era trecut tatăl dvs că persoană de referinţă şi nu soţia??”

C. Guger:  “Fiica mea nu are viză, doar eu am primit… da, voiam să o răpesc, pentru a arăta soţiei mele că poate avea încredere în mine… iar apoi când mă întorceam cu fata, ar fi văzut că se poate avea încredere în mine…” [deci să îşi răpească copilul pentru a demonstra că este de încredere – ce argument bolnav!]

Avocat Minerva: “Cronologia faptelor spune cu totul altceva: a fost mai întâi concediul fără plată până în martie 2013, apoi viza, apoi rezervarea deja făcută la un hotel din India!!”

Experta Roßmanith: “Acestea nu au fost relevante” [pentru expertiză] [Incredibil!!]

Avocat Minerva: “Neputinţă? Care neputinţă?? Existau mai  multe opţiuni/alternative în această constelaţie… o dată varianta de a fugi în India… dar atunci de ce să ucizi pe cineva?? Apoi aşa-zisa înţelegere că aţi fi acceptat custodia exclusivă a mamei dacă nici bunica nu mai vede copilul… Evident că existau constelaţii, existau alternative!!”

Judecător: “Deci au existat oarecum 3 variante? Dacă a fost crimă premeditată … Ori şoc… fie exista abuzul sexual, fie nu … Existau mai multe posibilităţi …. Varianta 1: soţia a revocat înţelegerea… Varianta 2: el voia să plece cu fiica … deci până la urma care dintre ele?”

Avocat Minerva: “In expertiza psihiatrică nu se aminteşte că ar fi existat mai multe variante!”

[…]

C. Guger: “prima lovitură cu cuţitul… nu o pot descrie… a fost la tăietura gâtului… la baza gâtului…” [descrie versiunea lui, conform căreia el ar fi lăsat să cadă cuţitul după prima lovitură, Ruxanda ar fi luat ea cuţitul şi ar fi venit spre el, s-ar fi luptat… Bla-bla-bla… el nu-şi mai amintea dacă la ultimele lovituri i-a înfipt cuţitul cu mâna ei sau a reuşit să-i ia cuţitul din mână şi dacă a înjunghiat-o cu mâna lui… Bla-bla-bla… în expertiza psiholoagei Roßmanith scrie că C. Guger spusese la început că Ruxanda avea cuţitul în mâna dreaptă, la proces C. Guger a spus că Ruxanda avea cuţitul în mâna stângă!!]

Judecător: “Cum a ţinut ea cuţitul?”

C. Guger: “Într-o parte” [apoi descrie lupta şi minte de îngheaţă apele!!]
“Mi-a fost frică … dar la început nu… apoi mi s-a făcut frică… am şi lovit-o peste faţă, pentru a-i lua cuţitul!… nu mai ştiu… panică… apoi zgomote… fiica… am închis uşa… am pus pătura peste ea…  şi pentru că spuneţi că aş fi stăpânit, nu eram stăpânit, altfel nu aş fi plecat în şosete…”

Judecător: “V-aţi uitat să vedeţi dacă soţia dvs. era moartă? De ce nu aţi chemat ajutor?”

C. Guger: “Singurul meu gând era să o duc pe Sophie în siguranţă!… Doar un gând: să o duc pe Sophie în cel mai sigur loc din lume!” [Incredibil, nu???? Un ucigaş pedofil, care “a aplicat de multe ori în copilarie LINSUL cu tatăl său”, îşi ucide soţia şi îşi duce fiica la “cel mai sigur loc din lume”, deci acolo unde a început şi ptr el abuzul sexual!! Nu e de mirare că a luat cuţitul şi a ucis-o pe Ruxanda, deoarece, în ceaţa negării, el avea un cu totul alt gând: să EVITE CU ORICE PREŢ DEZVĂLUIREA ABUZULUI SEXUAL!!!! De aceea a trebuit să moară Ruxanda!!!]

Se citeşte raportul autopsiei! (de către medicul legist)

Medic legist:
– Ruxanda avea nenumărate răni defensive în palme de la încercările de a opri cuţitul!!!
– S-au constatat 6 răni în zona gâtului!! …
– S-a produs embolie, a pătruns aer în inimă, din acea clipă a mai durat doar câteva minute până când a murit!

Judecător: “Atunci este clar că el a avut cuţitul în mână, altfel ea nu ar fi avut răni defensive!”

Avocat Guger: “Se poate spune care lovitură de cuţit a fost fatală? Loviturile au fost executate cu forţă?”

Medic legist: “Nu au fost răni foarte adânci, probabil din cauză că victima a frânat din forţa loviturilor!… Prima lovitură a fost de sus în jos, restul au fost mai mult dintr-o parte… de 6 ori în acelaşi fel, e imposibil că ele să fi fost efectuate cu mâna victimei… ”

C. Guger afirmă că este „aproape sigur“ că soţia lui a avut şi ea la un anumit moment dat cuţitul în mâna stângă [basme de adormit copiii!!]

Avocat Minerva: “S-a putut stabili ordinea loviturilor de cuţit?”

Medic legist: “Nu.”

Avocat Minerva: “Întrucât toate loviturile aplicate după prima lovitură de cuţit au fost laterale, se poate presupune şi că victima era căzută la pământ???”

 Medic legist: “Da”.

[…]

C. Guger pomeneşte din nou testele cu detectorul de minciuni şi din nou minte: „Soacra mea a făcut şi ea un test cu detectorul de minciuni, la care am avut şi eu voie să formulez o întrebare… Una din întrebări era »Aţi văzut cum ginerele dvs. a abuzat de fetiţă?«, iar ea atunci a spus adevărul şi a spus că NU” [C. Guger minte: Minerva a răspuns la întrebarea respectivă cu DA, iar rezultatul testului a fost în favoarea ei!!!]

Judecător: “Deci nu era vorba de anumite comportamente care să fi putut fi doar interpretate sexual?”

C. Guger: “Nu! Era vorba că fie sunt nişte acuzaţii paranoice, închipuiri, fie eu sunt pedofil… Existau indicii în ambele direcţii!… După aceea am fost şi la dl. Lackinger în terapie de cuplu… Eu am făcut şi testele… Aş fi făcut orice!! M-am agăţat de orice fir de pai că s-o conving că bănuielile ei erau neîntemeiate… La terapia de cuplu am făcut cam 10 şedinţe…”

[…]

C. Guger: “Din 2011 soţia mea şi-a luat acel apartament de rezervă [“back-up” ?!?!?!]… în noiembrie 2012 eu am vrut să-mi dau demisia… voiam să plec în străinătate… nu mai puteam… Şefa mea însă nu m-a lăsat să plec, mi-a oferit 3-4 luni de concediu fără plată… în ultimele 4-5 luni nici nu mai puteam să muncesc… mă gândeam la un singur lucru: »Ce pot să fac pt. ca paranoia soţiei mele să nu o molipsească şi pe fiica mea??«… După aceea am făcut cererile de viza pt. SUA şi India… după aceea iar am început să-mi fac speranţe…” [se încurcă tot mai mult în minciuni]

Judecător:  “Ce e cu ameninţările descrise concret de soţia dvs. în jurnal? Citat: «Ulterior, după un sfârşit de săptămână cu o atmosferă glacială între noi, a spus că ne va omorî şi pe mine şi pe mama, pentru că nu vede altă soluţie, şi că nu o va face acum, ci la un moment dat mai târziu, şi că o să facă să pară un accident»… Ce-a fost cu ameninţarea aceea??? Aţi ameninţat-o?”

C. Guger: “Nu cu adevărat [!!?!!?!] … Era vorba doar de faptul că voiam să întrerup cumva contactul cu soacra mea … Bla-bla-bla… ne-am ameninţat reciproc … Dar eu nu am vorbit serios atunci nicio secundă…” [sigur că nu, Ruxanda poate să confirme din mormânt că nu ai vorbit serios!!!]

Judecător 2: “Vă rog să răspundeţi cu DA sau NU! Lăsaţi fabulaţiile!! Aţi ameninţat-o???”

C. Guger: “Nu [!?!?!?]… Ea a luat-o că pe o ameninţare… dar după aceea am făcut sex… eu am spus OK, ştergem cu buretele… Mai târziu, la terapie, am menţionat chestia asta fiindcă soţia mea îmi interzisese să povestesc la terapie că am avut sex după acea ameninţare [deci nu am ameninţat-o, dar DUPĂ AMENINŢARE am făcut sex!!!]… Am menţionat la dl. Schwärzler… după aceea mă hotărâsem şi eu că vreau să divorţez…”

[Judecătorul 2 îl întrerupe mai dur şi îl pune la punct pe C. Guger să nu mai fabuleze, Guger îi spune judecătorului “Eu vă respect pe dvs., solicit să fiu şi eu respectat”!!!!)]

Judecător: “Cum e cu a doua ameninţare, din faţa biroului dl. Lackinger? În jurnal scrie că acolo aţi ameninţat-o pe soţia dvs. că veţi avea dvs. grijă să nu mai poată să facă rău nimănui şi aţi făcut şi o mişcare cu mâna, că şi cum aţi sugruma-o… Este adevărat?? ”

C. Guger: “Nu este adevărat… Am spus doar că o să povestesc ce şmecherii a făcut ea la BCR” [vezi Doamne, ar fi ameninţat-o doar că o să-i distrugă reputaţia – iar la acest punct NIMENI nu a intervenit să ceară amănunte despre CE ANUME avea el în mână împotriva ei, de îşi permitea s-o ameninţe aşa !!!]

Judecător: “Aţi făcut acea mişcare cu mâinile descrisă în jurnal??”

C. Guger: “Nu.” [!?!?!?]

Judecător: “Cum e cu acea înţelegere pe care voiaţi s-o stabiliţi? Adică dvs. să nu mai aveţi contact cu copilul, dar cu condiţia ca nici bunica Minerva să nu mai vadă copilul sau cum??? Dar cum poate cineva care-şi iubeşte copilul să fie de acord cu o asemenea înţelegere?? Adică să nu mai aveţi contact doar ca Minerva să nu mai aibă nici ea contact sau cum???”

C. Guger: Bla-bla-bla… Teamă pentru Sophie… Bla-bla-bla… [se repetă cu aceleaşi minciuni, aceeaşi vorbărie goală]

Judecător: “Descrieţi cum a decurs ziua fatală.”

C. Guger: “Tatăl meu a înnoptat la mine, a doua zi am fost cu toţii la un punci la târgul de Crăciun, împreună cu o prietenă de familie, apoi am fost la restaurant, iar după-amiaza am mers la mine acasă, unde am lenevit… Fetiţa s-a uitat la un film… După aceea fetiţa a fost dusă la culcare, la ora 20.00… poate mai devreme … După aceea soţia mea a venit la mine în dormitor şi a zis că să îi fac un masaj [adică în 6 zile urma înfăţişarea de divorţ cu tema abuz sexual, dar ea îi cerea lui s-o maseze?????]… După asta mi-a tras MĂCIUCA în CAP!!! A spus «Vinerea viitoare am să cer custodia exclusivă şi o să fac sesizare pt. abuz sexual»… Atunci am intrat în panică… panică, panică, panică… De fapt eu încheiasem socotelile cu toate astea… voiam în India… sau în SUA… dar cu toate astea m-a lovit şocul… m-am gândit doar la faptul că nu voi mai putea s-o protejez pe Sophie… Simţeam doar panică, frică… panica la gândul că Sophie este în pericol!!” [Cel mult Robert de Niro în vremurile lui bune mai putea livra o asemenea performanţă a „tatălui disperat de îngrijorare pentru copilul lui“!!!]

Judecător: “Şi după aceea a venit un scurt moment… v-aţi întors… aţi vrut să apucaţi un obiect… La ce v-aţi gândit atunci?”

C. Guger: “Uitaţi ce e… nu a fost vorba de procese de gândire, cum se spune… Gândul la Sophie, cum s-o protejez pe Sophie, mă urmărea demult… zi de zi… [bate câmpii în continuare despre cum el ar fi comis crima ca s-o „protejeze“ pe Sophie!!]

Judecător: “OK, bun… un scurt moment de şoc… şi după aceea? De ce era cuţitul acolo?”

C. Guger: “Da, ştiţi, cu ceva timp înainte, cu câteva săptămâni înainte mă hotărâsem să îmi montez singur un dulap… desfăcusem un ambalaj… atunci am apucat cuţitul, care era pe pervaz, fără să mă mişc de pe loc ” [minte, în camera respectivă este loc mare între pat şi fereastră, în mod sigur s-a dus fix la pervaz şi a luat cuţitul pe care-l plasase premeditat acolo!]

C. Guger: “Când ea m-a văzut cu cuţitul în mână, s-a dat înapoi, apoi s-a urcat în pat şi a mers cu spatele până când a ajuns la perete… eu m-am urcat după ea şi am înjunghiat-o o data… când am scos cuţitul ea a ţipat”… [si vrea să credem că în timpul ăsta, în timpul LUPTEI, Sophie- dacă nu o drogase cumva – dormea adânc???]

Judecător: “Deci aici e vorba de o intensitate f. puternică!!! În ce mână ţineaţi cuţitul??… şi cum rămâne cu frica de moarte pe care susţineţi că aţi avut-o? În relatarea pe care aţi făcut-o atunci la poliţie nu aţi pomenit nimic despre asta.”

C. Guger: “Ea a venit f. puternic către mine… ameninţare fizică… atunci când m-a muşcat de mână m-a cuprins frica…”

Judecător: “Initial aţi spus că nu va mai amintiţi cum v-a muşcat, că practic nici nu aţi simtit… acum sună altfel ce povestiţi!!”

C. Guger: “Da… amintirile sunt vagi… Mi-am dat seama cumva că sunt ranit… Bla-bla-bla [Vrea să distragă atenţia]…”

Judecător: “Nu înţeleg, dacă ea a avut la un moment dat cuţitul în mână, de unde au apărut rănile ei defensive în palmele ambelor mâini??? Declaraţiile dvs. nu stau în picioare, nu sunteţi credibil!! Întrucât dvs. aveţi doar o singură tăietură superficială (pe care s-ar putea să v-o fi făcut chiar singur în timpul luptei!), soţia dvs. nu are cum să fi avut ea cuţitul!!”

Judecătorul citeşte relatarea lui C. Guger despre “lupta” cu cuţitul, aşa  cum a fost ea redactată în expertiza psiholoagei Roßmanith.

C. Guger: “… Da … aşa  cred… nu a fost legitimă apărare, nu asta a fost impresia pe care am vrut s-o las…”

Judecător 2: “De ce a fost nevoie de mai multe lovituri de cuţit, de ce aţi înjunghiat-o de 6 ori??”

C. Guger: “M-am temut pentru viaţa mea…”

Judecător 2: “Cu cuţitul în mână?????  şi atunci aţi lovit încă o dată şi încă o dată???”

C. Guger: “Bla-bla-bla [Frică … Teamă … vorbărie goală] Da, ştiu că eu sunt cauzatorul… Bla-bla-bla…”

Judecător: “Da… toata povestea pe care ne-o serviţi aici… adică mărturisiţi că sunteţi vinovat dpdv cauzal, dar încercaţi să ne vindeţi aici varianta omuciderii sau a rănirii cu urmări fatale! Aţi realizat atunci că ea moare??? că e răspunderea dvs.??? ”

C. Guger bâlbâie iar ceva despre “Frică… sentimentele mele … da, nu a fost legitimă apărare, nu vreau să spun că a fost legitimă apărare … Bla-bla-bla…”

Judecător: “V-aţi dat seama că ea murea de la ceea ce i-aţi făcut??”

C. Guger: “Eram în panică, nu-mi mai amintesc…”

Judecător: “Aici se pune întrebarea dacă nu cumva v-aţi construit un castel întreg din negare şi reprimare!!”

C. Guger: “Da, la un moment dat am realizat: soţia mea e moartă …”

Judecător: “Şi după aceea i-aţi aruncat o pătură peste cap! … Dar cu ţipetele ei cum a fost??”

C. Guger: “Păi, nu au fost chiar ţipete, mai mult nişte zgomote guturale… nu mai ştiu cât de puternice… Fetiţa dormea profund [DE CE simte nevoia să precizeze iar că fetiţa dormea profund???] … când am trezit-o, am dus-o pe canapea şi a adormit din nou acolo …”

Judecător: “OK, după aceea plecaţi cu fiica dvs. la Steyr, o predaţi acolo … ce le spuneţi părinţilor??”

C. Guger: “Am ajuns acolo, i-am spus mamei să-l cheme pe tata… după care le-am povestit că am rănit-o grav pe soţia mea… le-am explicat de ce… toata povestea chinului meu …”

Judecător: “Tatăl dvs. a declarat că i-aţi explicat «în câteva cuvinte» ce se întâmplase, deci niciun cuvânt despre faptul că i-aţi fi povestit întreaga istorie… şi de ce nu v-aţi predat imediat??”

C. Guger: “Eram concentrat pe o singură chestie, voiam doar s-o duc pe Sophie în siguranţă… după aceea voiam doar să plec!! Voiam să plec de la părinţii mei… am avut un sentiment puternic de ruşine… am vrut doar să plec, să fug… şi nu este adevărat că aş fi fost dat în urmărire sau aşa  ceva… eu practic am fugit către poliţie… dar nu mai voiam, nu mai puteam…”

Judecător 2: “La ce v-aţi gândit cu privire la consecinţele faptei dvs.? Ce-aţi crezut că se întâmplă când îi infigeţi unui om cuţitul 4 centimetri în gât?? şi apropo de asta… DE CE aţi luat cuţitul în mână, când pretindeţi că aţi fi capitulat???”

C. Guger: “Bla-bla-bla… singurul motiv era Sophie… mi-era teamă de ceea ce se va întâmpla cu Sophie când eu nu voi mai fi lângă ea ” [Helloooooo, TU erai singurul pericol de care Sophie trebuia protejată, pedofil pervers ce eşti!!!!!]

Judecător 2: “CUM s-a întâmplat de a ajuns cuţitul în mâna dvs.?? DE CE aţi luat cuţitul în mână?? … aţi explodat?”

C. Guger: “Da, se poate spune aşa …” [permanent, la aproape fiecare frază, începe cu „Uitaţi ce e…  uitaţi ce e…“, explică nu ştiu ce parabolă imbecilă, ca să distragă atenţia de la conţinutul întrebărilor]… “Da, încerc să fiu cât mai exact…”

Judecător 2: “Susţineţi că vă era teamă pentru fiica dvs.?? Dar nu v-aţi gândit deloc la fiica dvs. când i-aţi ranit mama, când i-aţi UCIS mama???”

Judecatoare: “Unde stăteaţi când aţi luat cuţitul?”

C. Guger: “Eram lângă pervaz şi am luat cuţitul fără să mă mişc de pe loc… Da, ştiu, îmi doresc să fi plecat după prima lovitură de cuţit… dar soţia mea ar fi putut şi ea să plece!!!” [râs ironic în sală, lumea realizează că acest individ pervers încearcă până şi acum să dea vina tot pe Ruxanda pentru fapta lui!!!!!]

Întrebare de la una din jurate: “Cum se face că aţi lăsat 3-4 SĂPTĂMÂNI un cuţit pe pervazul din dormitor şi mai ales când ştiaţi că vine un copil în casă????” [bună întrebare, semn că nici juraţii nu cumpăraseră bullshit-ul cu cuţitul „uitat“ pe pervaz!!]

C. Guger: “Da… cu 5 zile înainte fusesem în străinătate… fiica mea nu venise la mine de 2 săptămâni… era în carantină din cauza unui caz de scarlatină la şcoală… Da, şi eu îmi doresc să fi luat altceva în mână… De ce cuţit? Nu am găsit altceva… Cuţitul era acolo… [faptul că repetă denotă încă o dată că minte!!]… Da, în bucătărie făcusem curat, dar nu pusesem cuţitul la loc…”

Procuroarea: “Deci până la urmă care vă era teama referitoare la copil? Vă temeaţi că devine fiica dvs. paranoică sau cum?”

C. Guger: “Nu, mă temeam că o să i se inoculeze ideea de abuz sexual … Bla-bla-bla…”

Procuroarea: “Dar nu are sens ceea ce spuneţi… ori este abuzat copilul, ori nu este abuzat… Cum aţi fi putut s-o protejaţi să nu i se inoculeze ceva ce spuneţi că nu exista??… şi aţi aflat înainte de a comite fapta că Sophie nu primise viza?”

C. Guger: “Da, ştiam…” [si din nou un motiv care vorbeşte în favoarea crimei premeditate, fiindcă realizase că nu îi va ieşi planul cu răpirea!!!!]

Procuroarea: “Si de ce aţi aruncat pătura pe victimă?? şi de ce aţi închis uşa?”

C. Guger: “Din pietate…”

Procuroarea: “CARE pietate??? A fost găsită cu ochii deschişi, CARE PIETATE????

IMG_6018

[…]

Avocat Guger: “Dacă întreaga constelaţie era aşa  cum aţi descris-o, de ce mai dormeaţi încă uneori împreună?”

C. Guger: “Păi mă acuza şi mă umilea frecvent… după aceea iar aveam sex… după aceea retrăgea totul şi mă facea să sper din nou… era când albă, când neagră, una caldă, una rece… Am întrebat-o «Şi dacă sunt nevinovat?», iar ea mi-a răspuns «Şi dacă eşti nevinovat, tot vinovat eşti»… Soţia mea mă termina psihic… după aceea voia din nou sex… [evident, întrucât Ruxanda nu avea habar de ADEVĂRATELE motivaţii ale unui pedofil, era convinsa că dacă îi oferă ea sex din plin şi pe săturate, el o va lăsa în pace pe Sophie!!!!!]… După aceea îmi făceam iar speranţe … când era caldă şi iubitoare … când era iar în conflict cu ea însăşi, cum reiese şi din jurnal …”

Avocat Guger: “Acest aşa-zis jurnal… de când sunteţi la curent cu existenţa lui?”

C. Guger: “Din aprilie 2009, după vizita la Centrul de Criză, unde a primit sfatul să noteze totul… ştiam deci de dinainte… eu însumi am început târziu să-mi notez…“

Avocat Minerva: “Cum este cu afirmaţia făcută iniţial de avocatul dvs., cum că dvs. aţi fi vrut divorţul?? UNDE era iniţiativa DVS.?? ”

C. Guger: “Da… în perioada când am fost la dl. Schwärzl, cu 2 ani în urmă… după aceea am vrut să intentez divorţul… soţia mea m-a făcut să mă răzgândesc… A doua oară a fost când cu ameninţarea care aici a fost prezentată mult prea exagerat… erau doar nişte ‘alunecări verbale’… atunci în vara lui 2012, la dl. Lackinger… atunci voiam divorţul, dar ea a fost din nou drăguţă cu mine şi mi-am făcut iar speranţe… Divorţul l-a înaintat ea, da… dar eu voiam să mă asigur că subiectul cu abuzul sexual va fi abordat corect… Eu voiam o despărţire amiabilă…”

Avocat Minerva: “Aţi declarat că tatăl dvs. v-ar fi spus că la un eventual proces de custodie nu aţi fi avut nicio şansă… Ce a vrut el să spuna cu asta? Că nu aţi fi avut nicio şansă să obţineţi custodia fetiţei?… şi apoi… afirmaţi că între dvs. şi soţia dvs. oricum era totul mereu când alb, când negru, una caldă, una rece… când ceartă, când sex la baie… atunci CE ANUME a fost ALTFEL în ziua crimei, care să explice schimbarea atât de brutală în starea dvs. emoţionala??? ”

C. Guger: “Pai uitaţi ce e… eu capitulasem deja… voiam doar să plec… [Bla-bla-bla… EU… EU…EU… EU] … şi dintr-o dată s-a dus totul!”

Avocat Minerva: “Deci aţi explodat din cauză că soţia dvs. se răzgândise în ce priveşte înţelegerea referitoare la custodie? Deşi deja vă durea în cot şi voiaţi să plecaţi în SUA??”

C. Guger: “Nu, nu mă durea în cot… eu voiam… eu am sperat că soţia mea va fi de acord cu înţelegerea ca nici eu, dar nici mama ei să nu o mai vedem pe Sophie… eu speram ca părinţii mei să se ocupe în continuare de Sophie… asta ar fi balsam pentru sufletul meu …” [atitudinea tipică a victimei de abuz care a devenit făptaş şi încă îşi idealizează abuzatorul!!]

Judecător: “Dar la început nu aţi declarat aşa  ceva…”

C. Guger: “Atunci îmi pare rău… dar a fost aşa … soţia mea nu se temea când eu eram cu fetiţa undeva pe drum, afară…”

Judecător: “Dar cum ar fi funcţionat toată treaba asta, tot aranjamentul ăsta, adică bunica să nu mai vadă copilul dacă nici dvs. nu-l mai vedeţi?? Ce vreţi să ne vindeţi aici?? Ori deja aţi capitulat, ori aţi comis fapta ca să scăpaţi de acuzaţii?…”

C. Guger: “Uitaţi ce e… soţia mea se temea doar când eu eram în casă undeva, într-o cameră închisă cu fetiţa… Noi ne înţelesesem că eu voi putea s-o iau pe Sophie oriunde, dar să nu rămân niciodată singur cu ea într-o cameră închisă… iar eu am avut încredere în ea… că vom putea păstra această înţelegere …”

Judecător: “Dar în jurnalul soţiei dvs. scrie clar că dvs. vă încălcaserăţi toate promisiunile!!!”

C. Guger: “Bla-bla-bla… Dar ne înţelesesem… iar această ultimă promisiune a fost pentru mine EXIT… Uitaţi ce e… când două persoane mature…”

Judecător (întrerupe dur): “O persoana matură nu îi înfige altei persoane cuţitul în gât!!!!

[…]

PAUZA

Martori

1) Veronica Weiss – Şefa lui C. Guger la CCC
In martie 2011 ea l-a recrutat ca Director Finanţe, întrucât ea în mai 2011 intra în concediu de maternitate. Au avut o relaţie amicală, deşi nu poate spune că i-ar fi cunoscut viaţa de familie… ea nu ştia nimic de fiica lui, de criza lui existenţială etc.
Il descrie ca având un caracter prietenos, era “extrovertit”, se deschidea către ceilalţi… dar niciodată nu povestea despre viaţa lui privată…

Judecător: “Aţi observat să fi fost ceva în neregulă, avea schimbări de dispoziţie?”

V. Weiss: “Astea oricine le are… Da, în octombrie 2012 era cam întristat, apăsat, iar pe 7 noiembrie a venit şi ne-a povestit de o urgenţă în familie (caz de boală în familie), din cauza căreia nu mai poate să muncească acolo… Eu i-am oferit concediu fără plată până în martie 2013… El a spus că e vorba de un caz de boală care trebuie tratat în străinătate.” [!?!?!?]

[…]

2) Johannes Guger – tatăl lui C. Guger

Judecător: “Fiul dvs. s-a căsătorit în 1999, a avut o relaţie fericită… totul era în regulă… problemele au apărut odată cu apariţia copilului …”

J. Guger: “Da, totul a fost în ordine, a fost o căsnicie bună până în 2009… prima oară am auzit de acuzaţii în iulie 2009, când eram toţi în concediu în Bad Kleinkirchhein… acolo ne-a spus că este bănuit şi acuzat de abuz sexual de către bunica fetiţei… […] Soţia lui doar a tradus, dar nu a menţionat nimic de propriile ei observaţii …”

Judecător: “Ea ce poziţie a avut în discuţie?”

J. Guger: “Ea era foarte nesigură, iar noi am fost şocaţi!”

Judecător: “Acuzaţiile erau oarecum deschise spre o interpretare greşită sau erau directe?”

J. Guger: “Acuzaţiile aveau mai mult de-a face cu mentalităţile culturale diferite… Nora mea nu voia să discute despre asta… ne-a relatat că au luat legătura cu un psiholog, spunea mereu «Avem totul sub control»…” [Daaaa, şi s-a văzut la final sub ce control aveau totul!!!]

Judecător: “Ştiaţi despre testele cu detectorul de minciuni?”

J. Guger: “Da, am aflat într-un sfârşit … nici nu ştiam că există aşa ceva în Austria…”

Judecător: “Aţi observat ceva legat de înstrăinarea dintre ei?”

J. Guger: “Păi am observat că nu mai erau aşa ataşaţi ca înainte… dar o înstrăinare exagerată nu am observat… în fine, eu însumi sunt căsătorit de 38 de ani, deci…”

Judecător: “Se discutase deja despre divorţ, aţi ştiut ceva despre asta în decursul anului 2012?”

J. Guger: “Da, când nora mea îşi luase apartament separat am ştiut că are de-a face cu acuzaţiile… dar ea nu voia să discute despre asta… în 2012 eu am avut contact cu Christoph cam o dată pe lună… o dată pe lună înnoptam la el fiindcă aveam de ţinut seminare în Viena …”

Judecător: “Pe 24 noiembrie fiul dvs. şi-a înjunghiat soţia, dvs. aţi fost acolo cu o zi înainte… Ce aţi discutat cu cei doi? A avut loc ceva semnificativ?”

J. Guger: “Păi… ei s-au uitat la un film… eu am făcut nişte glume… nu m-a frapat nimic deosebit… ” [mda, ce să zica tatăl-pedofil al criminalului-pedofil?? Cine e prost să creadă asemenea minciuni sfruntate, când Ruxanda avea clar de gând să-i confrunte pt. a obţine custodia unică?]

Judecător: “Nici a doua zi dimineaţă?”

J. Guger: “Nu.”

Judecător: “S-a deschis cumva vreo discuţie despre cine să aibă grija de Sophie? Aţi avut vreo discuţie pe tema asta cu fiul dvs.?”

J. Guger: “Păi… a avut loc o discuţie de genul ăsta cu 1-2 ani în urmă… el mă întrebase dacă noi am putea s-o luăm în grijă pe Sophie pt. cazul când lui i s-ar întâmpla ceva…”

Judecător: “Descrieţi-ne întâlnirea cu fiul dvs. după ce el a comis fapta.”

J. Guger: “In seara de 24 noiembrie eu încă lucram la subsol… şi m-a chemat soţia mea, că a venit Christoph… El ne-a spus direct că a ucis-o pe Ruxanda… a zis că a omorât-o, a pomenit şi de un cuţit… era într-o stare deosebită, de alarmă… a mai zis că «Ruxi era bolnavă sufleteşte în final »… după care a plecat… după ce îl pansasem la deget …”

Judecător: “Fiul dvs. a declarat astăzi că v-ar fi relatat şi toata povestea chinului lui, dar după relatarea dvs. rezultă că nu a făcut-o… A mai povestit despre relaţia lui cu nora dvs. sau nu?”

J. Guger: “Poliţia nu m-a întrebat asta… nici nu mai ştiu… noi credeam că povestea cu abuzul sexual se încheiase …”

Judecător: “Deci consideraţi că abuzul sexual a fost motivul faptei?”   

J. Guger: “Da… dar nu pot să înţeleg fapta comisă …” [iată şi confirmarea că a existat un abuz sexual şi că acesta a fost până şi în ochii lui Johannes Guger motivul crimei!!

Judecător: “Ce fel de contact aveaţi cu Minerva Roanghesi?”

J. Guger: “Contact normal, dar întrucât ea nu vorbeşte aproape deloc germană, se traducea mereu… Când Christoph se gândea să divorţeze, eu cerusem sfatul unei judecătoare specializate pe custodie, dar ea ne-a spus atunci că nu sunt şanse de obţinere a custodiei dacă el introduce divorţ ” [foarte  interesant cum Guger senior accentueaza că ar fi întrebat O JUDECĂTOARE specializată pe custodie, mai ales când noi am demonstrat că el este amic de club cu UN JUDECĂTOR de custodie, anume Helmut Neuhauser, cel care i-a acordat custodia temporară după ce Guger îl sunase personal în decembrie 2012 şi îi spusese o tonă de minciuni: că nu ar şti unde locuieşte Minerva, că Minerva ar fi labilă psihic şi oricum ar avea de gând să se întoarcă în România!!! Neuhauser a notat toate aceste lucruri la dosar!! Oare câţi judecători de cazuri de custodie cunoaşte Guger senior până la urmă????]

Judecător: “Cum era relaţia cu soacra fiului dvs.?”

J. Guger: “Bla-bla-bla… acum mă calomniază… Bla-bla-bla… Spune minciuni despre mine… Bla-bla-bla…” [din motive de stare de vomă pronunţată, aici nu am mai putut lua notiţe!!]

Judecător: “Pentru scurt timp Sophie a fost dusă în altă parte, apoi a revenit la dvs. …” [aici ar fi trebuit întrebat DE CE a fost dusă fetiţa în altă parte!!!!!!! Aici ar fi trebuit ascultată că martoră Rosa Logar de la Centrul de Intervenţie împotriva Violenţei Domestice, ca să spună ce declarase Sophie despre abuzurile sexuale la care o supune bunicul!!!!!]

J. Guger: “Da, momentan avem mai multe procese deschise… la procesul de abuz sexual nu a avut loc nicio înfăţişare, a fost închis… există expertiză care neagă că a avut loc vreun abuz… Bla-bla-bla… Bla-bla-bla…” [abureală de pedofil versat]

Judecător: “Pe 23 noiembrie, deci o zi înainte de crima, a spus vreunul dintre ei ceva referitor la divorţ??”

J. Guger: “Nu mai ştiu exact… cum s-a pus problema… în orice caz, eu nu am ştiut nimic despre India, despre SUA, nu am ştiut că fiul meu voia sa-si dea demisia …”

Avocat Minerva: “De ce v-a dat pe dvs. că persoana de contact în cererile de viza??”

J. Guger: “Eu sunt TATĂL” [nota bene, nu “tatăl lui”, ci TATĂL !!!] … “El nu a vrut niciodata să discute problemele cu noi… şi dealtfel mă şi asteptam să le ascundă …”

Avocat Minerva: “Aţi încercat în noaptea crimei s-o sunaţi pe Ruxanda, să vedeţi dacă mai trăieşte??”

J. Guger: “Nu… am sunat la poliţie şi i-am trimis la adresa aceea …”

Avocat Minerva: “S-a discutat în seara aceea despre ce urmează să se întâmple cu Sophie?”

J. Guger: “Fiul meu mi-a spus doar «Ai grijă de Sophie»…”

[…]

IMG_6008

3) Minerva Roanghesi – mama victimei

Judecător: “Cum a fost relaţia dintre fiica dvs. şi soţul ei între anii 1999 şi 2006?”

Minerva: “A fost o căsătorie foarte armonioasă… că mamă eram fericită că fiica mea are o căsnicie bună, mai ales că a fost singurul meu copil!”

Judecător: “Christoph a declarat că în 2009 aţi fi formulat primele acuzaţii.”

Minerva: “Prima oară am observat ceva când fetiţa avea 10 luni, dar am alungat gândurile… fiindcă ţineam mult la Christoph… în 2009 i-am povestit Ruxandei… după Crăciun, fiindcă deja observasem la sfârşitul lui 2008 că ceva e în neregulă… mai ales ceea ce relata în continuu fetiţa …”

Judecător: “Cum a fost reacţia fiicei dvs.?”

Minerva: “Pt. mine a fost o lupta îngrozitoare, o tragedie, până i-am spus… nu am vrut să îi stric Crăciunul… dar apoi i-am spus… Ruxi s-a lăsat să cadă jos lângă perete şi a spus «Nu e posibil aşa  ceva… dar eu am o viaţă intimă bună cu Chris… nu se poate aşa  ceva!»… [De aici se vede clar că Ruxanda credea că abuzul sexual are de-a face cu lipsa de satisfacţie sexuală!!! De aceea a şi continuat să îi ofere sex mereu şi mereu, doar-doar l-o determina s-o lase în pace pe Sophie!!] … I-am spus să fie atenta şi s-o apere pe Sophie… Ea a vrut să mă apere şi pe mine, nici nu mi-a povestit că Chris o ameninţase!! Odata m-a luat cu ea în strada Kandelgasse… mi-a dat o carte de vizită şi mi-a spus «Mamă, dacă mie mi se întâmpla ceva, dacă am un accident sau ceva de genul ăsta, vii aici şi ai grijă ca fetiţa în niciun caz să nu ajunga la EL sau la EI »… Era cartea de vizită a dlui Schwärzler… Când am întrebat-o la ce se referă, a zis că dacă are un accident de avion sau aşa  ceva… De jurnal am aflat mult mai târziu, după crimă… atunci am citit acolo că el voia să mă omoare şi pe mine… Pe dl. Schwärzler nu l-am cunoscut niciodată… Chris a spus că să fac şi eu un test cu detectorul de minciuni, am fost de acord… Testul l-am făcut în România, pe 10 ianuarie 2011… Rezultatul a fost în favoarea mea, a reieşit că am spus adevărul când am vorbit despre abuzul sexual.”

Judecător: “Fiica dvs. era convinsă de abuz sau era confuză şi avea un conflict interior?”

Minerva: “In 2009 nu mai ştia ce să creadă… în august 2009 le-am povestit la întreaga familie, în acel concediu în Bad Kleinkirchhein… După aceea, pe 20 august m-au sărbătorit de ziua mea şi Ruxi mi-a spus «Mama, Sophie mi-a povestit şi mie ce ţi-a povestit ţie!!!»… Johannes Guger deja din 2009 m-a acuzat că îi distrug fiul, a zis că aici în Austria e deja suficient dacă cineva acuză pe altcineva de abuz, dar eu le-am spus «Eu vă spun vouă ca familie, tocmai ca să rezolvaţi problema între voi …»… fiindcă fiica mea şi-a iubit tare mult soţul!!”

Judecător: “După aceea fiica dvs. şi-a luat un apartament singură şi a introdus divorţul …”

Minerva: “Da, a spus că vor să încerce o terapie, dar Christoph nu vrea să-şi admită problema, aşa  încât trebuie să divorţeze… după aceea mi-a spus că introdusese acţiunea de divorţ şi că prima înfăţişare va fi pe 30 noiembrie… Din cauza unei epidemii de scarlatină la şcoala micuţei, eu eram acasă cu Sophie, pe 23 noiembrie mi-am văzut fiica ultima oară… atunci mi-a spus «Mamă, eu vreau demult să vorbesc cu socrii despre asta, în seara asta vine Hannes şi vom discuta ceva din trecut, iar după aceea sunt convinsă că Hannes îl va convinge pe Christoph să-mi lase mie custodia exclusivă pentru Sophie! »!! Eu nu-l mai văzusem pe Christoph din ianuarie 2011… pe socri nu-i mai văzusem din vara lui 2009… după discuţia aceea referitoare la bănuielile mele… nu a mai existat niciun contact…”

Judecător: “Cine a întrerupt contactul?”

Minerva: “In 2009 a fost dorinţa părinţilor lui Chris, cred… Eu oricum eram de acord cu orice, numai copilului să-i fie bine… Cu Ruxi aveam aproape zilnic contact… eu o luam pe Sophie de la grădiniţă, apoi de la şcoală, făceam curat la ele cât era Ruxi în călătorie de afaceri… iar în weekend se întâlneau cu Christoph, dar Ruxi făcea eforturi întotdeauna ca Sophie să nu rămână NICIODATĂ singură cu el… ”

Judecător: “V-a relatat fiica dvs. ceva referitor la vreo înţelegere între ea şi soţul ei, conform căreia după divorţ Sophie ar fi urmat să nu mai aibă contact cu niciunul dintre bunici?”

Minerva: “Nu. Dar mi-a povestit că Chris avusese cândva ideea ca Sophie să fie dusă la părinţii lui după divorţ… [!?!?!?] Ruxi se înfuriase foarte tare şi spusese «Ce-i asta?? Doar n-a adus-o Roswitha pe lume pe Sophie»…  Despre cererile de viză am aflat abia după crimă… nici nu am avut puterea să mă uit pe hârtii la început… le-am pus pe toate undeva… abia când m-a abordat banca referitor la asigurări, am căutat şi am dat şi peste documentele cu viza… ”

Judecător: “Cum era fiica dvs. înainte de a muri? Se temea?”

Minerva: “Era schimbată, tristă … dar bloca totul referitor la Christoph, spunea mereu «stai liniştita, rezolvăm totul amiabil… Avocata mea, dna Plaz, i-a reprezentat şi pe copiii lui Josef Fritzl…»”

Unul din juraţi vrea să ştie dacă Sophie era educată bilingv; judecătorul îi explică scurt că Sophie vorbeşte perfect şi germană şi română.

Una din jurate vrea să ştie în ce mod arăta un copil de 10 luni semne de abuz sexual, DAR judecătorul spune scurt “Scrie în dosar!” şi Minervei nu i se mai traduce întrebarea!!!

De asemenea, nimeni nu întreabă DE CE o mamă care se bucura de fericirea fiicei ei în căsnicie şi care îşi iubise ginerele necondiţionat timp de ZECE ANI ar fi dezvoltat dintr-o dată o asemenea “paranoia” fără motiv!!!!

Minerva: “Nu a existat decât o singură expertiză care a negat abuzul, a unei singure experte… Conform iniţiativei Naţiunilor Unite trebuie făcută o expertiză multidisciplinară, care să constate schimbările fiziologice la un copil …” [nu a mai apucat să termine fraza!!]

Judecător (întrerupe ferm!!!): “Rezultatul expertizei sună astfel: «Declaraţiile Sophiei protocolate de mama ei sunt în mare parte, luând în considerare vârsta respectiv stadiul de dezvoltare al copilului, necorespunzătoare vârstei şi de aceea cu o mare probabilitate ele sunt ‘colorate’ de percepţiile mamei copilului. Comportamentele descrise, cum ar fi situaţia din cadă (pag. 2) reprezintă un amestec între dezvoltarea sexuală a copilului şi întrebările sugestive ale mamei copilului. De asemenea, mama copilului a relatat şi percepţiile bunicii materne ale copilului. Şi aici se regăsesc întrebări sugestive şi interpretări ale mamei copilului. Pe scurt: nu există niciun fel de indicii ale atacurilor sexuale comise de tatăl copilului care să poata fi analizate» …” [INCREDIBIL, nu???????  TREI ANI de protocol al abuzului sexual – pentru care Ruxanda A TREBUIT să MOARĂ – sunt anulaţi în ZECE RÂNDURI de către doamna “expertă” care să nu uităm că fusese numită de Judecătorul din Steyr, prietenul lui Guger senior de la Clubul 41!!! Cum o putea această “expertă” să doarmă noaptea nu ştiu, mai ales că am înţeles că are şi ea un copil mic!!]

Avocat Minerva: “Juraţii trebuie să ia la cunoştinţă despre pregătirea profesională a bunicii materne, deoarece ei trebuie să afle că datorită calificării ei profesionale bunica este capabilă să identifice modificări comportamentale suspecte la copii!!” [aici judecătorii iar au vrut să blocheze, dar avocatul a insistat de două ori!!!]

Minerva declară că a absolvit Facultatea de Biologie şi de asemenea Facultatea de Psihopedagogie, după care a lucrat ca profesoară şi ca directoare într-un cămin de copii cu nevoi speciale.

Avocatul Minervei solicită chemarea ca martoră a avocatei Steiner de la firma Plaz und Steiner, pentru a sublinia că deja în septembrie (!!!) acuzatul primise un draft al contractului de custodie în care se specifica faptul că el va primi doar drept de vizita cu însoţitor, deci cu alte cuvinte nu avea cum să fi fost “surprins” sau “lovit cu măciuca” în seara crimei de intenţiile soţiei sale, ci le cunoştea deja demult!!!

Judecătorii nu vor să accepte martora, de asemenea se respinge şi cererea de a o audia pe dna Rosa Logar de la Centrul de Intervenţie împotriva Violenţei în Familie, care ar fi declarat că Sophie i-a mărturisit şi ei cum bunicul abuzează sexual de ea!!!!! Însăşi procuroarea a refuzat mărturia Rosei Logar, afirmând ca aceasta ar fi “partinică” [Incredibil!!!!!!]

Nimeni nu se întreabă DE CE o mamă şi o soacră care se dedică ZECE ANI cu tot sufletul familiei fiicei ei şi ţine la ginerele ei ca la propriul copil ar exprima dintr-odată şi din senin asemenea acuzaţii DACĂ ELE NU AR FI ADEVĂRATE!!

Se discută chiar în contradictoriu dacă să se citeasca cu voce tare jurnalul Ruxandei!!! NU S-A VRUT TEMATIZAREA ABUZULUI SEXUAL!!!

Avocat Minerva (f. ferm): “Am tot ascultat aici la nesfârşit despre «temerile» şi problemele acuzatului!! Acum TREBUIE să-i dăm şi victimei posibilitatea să «vorbească»!!!”

PAUZA

 Judecătorul citeşte cu voce tare cele 14 pagini de jurnal scrise de Ruxanda Guger!!! [reacţia este ca după o bombă atomică, impactul asupra juraţilor este enorm, mulţi din cei prezenţi în sală plâng, inclusiv două prietene ale Ruxandei care asistaseră şi la mărturisirile Sophiei din aprilie 2013 despre cum o abuzează bunicul ei din Steyr!!!]

Sunt citite şi notiţele lui C. Guger:
– menţionează şedinţele la dl. Schwärzler, care ar fi spus «Grijile soţiei dvs. sunt întemeiate»
– scrie despre el însuşi la persoana a treia “Christoph” (Judecătorul comentează: “adică se extrage din context”!!), abia mai târziu începe cu EU… Bla-bla-bla…
– relatează despre o vizită a socrului când acesta era beat… Bla-bla-bla… [Nimic spectaculos, când Sophie a fost întrebată în aprilie unde este bunica paternă când bunicul comite abuzurile, fetiţa a răspuns “E pe terasă şi BEA sau e la cumpărături”!!!!]
– relatează cum soţia lui îl rugase să instaleze o cameră video sub pretextul că ar fi fost pentru soacra lui, apoi s-au certat când el a realizat că de fapt camera video era PENTRU EL…
– relatează cum s-a certat cu soţia lui pe tema bonusului fix, din care el VOIA jumătate (?!?!?!) [nimeni nu a intervenit aici să întrebe DE CE voia el atât de tare jumătate din bonusul EI, de asemenea nu a întrebat nimeni CE anume ştia el despre Ruxi sau despre bancă, de îşi permitea s-o ameninţe cu distrugerea reputaţiei!!]
– relatează cum se certau din cauza Minervei … Bla-bla-bla…
– MINTE IAR, cum că Minerva la testul cu detectorul de minciuni ar fi răspuns cu NU la întrebarea «Aţi văzut cum ginerele dvs. abuzează sexual de fetiţă?», în realitate în rezultatul testului (pe care nu a cerut nimeni sa-l vadă la proces!!!) scrie clar că Minerva a răspuns DA la acea întrebare [dar am aflat cu ocazia asta că un acuzat de crima are voie să mintă!!!]
– se temea că soţia lui o să se înfunde şi mai adânc în paranoia ei … Bla-bla-bla…

PAUZA

Judecătorul descrie arma crimei, explică juraţilor ce documente se află în dosar, printre care:
– jurnalul victimei;
– expertiza psiholoagei Tanja Guserl
– expertiza după autopsie, de la medicina legală

Pentru verdict, se pun juraţilor 4 întrebări:
1. A fost CRIMĂ?
2. dacă nu a fost crimă, a fost omucidere?
3. dacă nici omucidere, a fost rănire intenţionată cu urmări fatale?
4. sau a fost rănire “normală” cu urmări fatale?

Pledoaria finala a procuroarei

„A fost într-adevăr CRIMĂ!! Certuri există în toate familiile, dar nu se ajunge la cuţit…  După cum se vede clar în jurnal, pentru victimă COPILUL era pe primul plan, în timp ce la acuzat în toate este vorba numai despre EL, se îneacă în autocompătimire…

Victima avea în permanenţă binele copilului în minte, aceasta era prima ei prioritate… El în schimb făcea cereri de viză pt. India, SUA, voia s-o răpească pe fetiţă… UNDE era binele copilului în toate acestea??

El era mai degrabă dispus s-o răpească pe fetiţa de la mama ei (!!), în loc să accepte drept de vizită cu însoţitor! [nici procuroarea nu pare să înţeleagă, sau se face ca nu înţelege, că nu asta era problema, ci Christoph a ucis-o pe Ruxanda ca să nu iasa la iveală abuzul sexual la procesul de divorţ!!!]

Soţia lui l-a iubit, i-a tot dat şanse peste şanse…

In ce priveşte crima: ea s-a apărat din greu… el avea cuţitul deja pregătit… este clar că a fost CRIMĂ!! După prima lovitură de cuţit ar fi putut să se oprească, dar nu a făcut-o!
O ameninţase de mai multe ori!! Aici nu a fost nicio omucidere, nicio explozie emotională de înţeles! Ah, când o femeie vine acasă şi-şi prinde soţul cu altă femeie în pat, apucă apoi cuţitul şi îi ucide pe amândoi, ACOLO putem vorbi de o explozie emoţională de înţeles, de o pierdere a controlului; aici nu avem în niciun caz aşa  ceva! A fost în mod clar CRIMĂ!!
Ah, despre pedeapsă se mai poate negocia… se poate cântări… dar nu despre verdict!!“

Pledoaria avocatului Minervei

„A fost o CRIMĂ comisă cu sânge rece!!

Mai întâi a vrut s-o smulgă pe Sophie din familia ei şi s-o predea părinţilor lui – lucru care nu i-a reuşit… După aceea a vrut să-şi răpească fetiţa şi s-o ducă în India, unde – după cum ştim – au loc violuri în masă şi femeile nu valorează nici cât un morman de gunoi… nici asta nu i-a reuşit!!… […]

Aţi urmărit cu toţii relatarea lui seacă, obiectivă, controlată – nici cel mai mic semn de REGRET!! Dacă nu ar fi scris în dosar numele ei, nici nu aţi fi ştiut din declaraţiile lui că această femeie se numea RUXANDA!!! Nici măcar o dată nu i-a pronunţat numele!!

Prin această crimă el a realizat exact ceea ce urmărise de la bun început: ca Sophie să ajungă pe mâinile părinţilor lui!! Johannes Guger depunea cererea de custodie la 2 zile după crimă, în timp ce Minerva îşi jelea fiica şi organiza înmormântarea!! […]

Acuzatul a tot afirmat că el capitulase… dacă deja capitulase, de unde explozia emoţională??? […]
După cum se vede clar din jurnal, victima era o mamă îngrijorată de binele copilului ei, care însă a acţionat şi din dragostea ei faţă de acuzat şi a tot încercat să elimine bănuielile… a încercat zadarnic să-şi salveze căsnicia! […]

În final s-a întâmplat exact aşa  cum a descris mama ei: «Ea întotdeauna s-a sacrificat pentru ceilalţi! Când a fost vorba şi de ea, s-a ales cu 6 cuţite în gât!!»

A fost CRIMĂ!!“

Pledoaria avocatului lui C. Guger

„Acuzatul a fost întotdeauna cel slab dintre ei doi, ea era cea puternică, cea cu iniţiativa… Bla-bla-bla… După aceea au venit acuzaţiile bunicii … deşi expertiza a stabilit că nu au existat semne de abuz… [citeşte iar acel pasaj-concluzie din expertiză]… Au fost acuzaţii timp de ani de zile … El nu mai putea… Bunica e vinovată, care acum încearcă să-l dea la o parte şi pe bunic! … Bla-bla-bla… Este de înţeles… fapta lui este de înţeles [ce dracu’ să zica altceva?]… A existat o criză acută… el înainte era un cetăţean fără reproş … Bla-bla-bla… în caz de dubiu trebuie să daţi verdictul în favoarea acuzatului!“

Ultimul cuvânt îl are acuzatul!

C. Guger: „E f. greu de reacţionat la aceste acuzaţii… Eu am încercat totul… Acuzaţiile nu sunt adevărate, nu am abuzat sexual de fiica mea!! Doamna Guger… ăăăăh… soţia mea… bla-bla-bla… pe care eu încă o iubesc… bla-bla-bla… eu voiam doar să plec, capitulasem… am un sentiment puternic de ruşine… că i-am luat soacrei mele omul cel mai important!! [deci nu regret, ci ruşine????]… Vă rog să-mi acordaţi încrederea dvs… bla-bla-bla… Mi-a fost doar teamă pentru Sophie… bla-bla-bla [aici pomeneşte că Minerva ar fi manipulat-o pe Sophie să spună că şi bunicul abuzează de ea, că altfel îi dă toată viaţa doar salată să mănânce???]… Jurnalul era adevărat… dar completarea şi revizuirea lui au făcut totul şi mai îngrozitor… Vă rog să aveţi încredere… bla-bla-bla… Nu pot să vă spun cum se simte cineva când este acuzat că ar fi abuzat de persoana cea mai iubită din lume!… Bla-bla-bla… Vă rog să aveţi încredere! “ [cam la fel cum a avut şi Ruxanda încredere?????]

Juraţii se retrag pentru deliberare.

După nici 2 ore avem verdictul: cu 6 voturi la 2, Christoph Guger este condamnat pentru CRIMĂ. Judecătorii îi dau pedeapsa (mult prea blândă) de 15 ani.

C. Guger mai este condamnat la plata unor daune sufleteşti în valoare de 20.000 de euro fiicei lui, Sophie, şi în valoare de 5.000 de euro Minervei. Judecătorii menţioneaza că Minerva îl poate da în judecată pe Christoph la Tribunalul Civil pentru a obţine daune mai mari.

C. Guger se sfătuieşte scurt cu avocatul lui şi renunţă la posibilitatea de recurs. Verdictul rămâne astfel definitiv.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s